• Rezervaţia naturală ˝Pietrosu Mare˝.
• Rezervaţia naturală Piatra Rea.
• Rezervaţia mixtă „Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei”.
• Rezervaţia botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca.
• Rezervaţia speologică Peştera Cobăşel.
• Rezervaţia mixtă „Ineu - Lala”.
• Rezervaţia naturală „Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor”.
• Rezervaţia naturală Izvorul Bătrâna.
• Rezervaţia mixtă Izvoarele Mihăiesei.
• Rezervaţia naturală Cheile Turzii - jud. Cluj
• Rezervaţia botanică de la Suatu - jud. Cluj
• Rezervaţia Lacul Ştiucii - jud. Cluj
• Rezervaţia ornitologică “Lacul şi Valea Legii” - jud. Cluj
• Rezervaţia naturală Pădurea Troianu
• REZERVATIILE FORESTIERE si BOTANICE: Bădeana, Bălteni, Hârboanca, Seaca_Movileni - jud. Vaslui.
• REZERVATIILE BOTANICE: “Movila lui Burcel”, “Coasta Rupturile Tanacu”, “Fânatul de la Glodeni” - jud. Vaslui
• REZERVATIA PALEONTOLOGICA: “Nisipăria Hulubăţ” - jud. Vaslui
• PUNCT FOSILIFER MALUŞTENI - jud. Vaslui

De mai bine de un an am fost infectat cu un virus care se activeaza prin 3 cuvinte: hai la peste!.
Este cea mai buna metoda de a te relaxa, in natura, departe de agitatia urbana.
Si imi place si gratarul.

Ca pescar, inca nu am cu ce sa ma laud, decat cu un animal pe care nu l-am scos pe mal.
Recomand insa cu mare drag un loc apropiat de Bucuresti: Tancabesti. Un lac super ingrijit si primitor. Nu zic mai multe, cine merge acolo se convinge.

Pentru pescarii amatori de senzatii tari, convingeti-va accesand link-ul urmator:
http://www.carpnews.ro/index.php?action=viz_postari&x=129&tip=articole

 

http://www.viitorplus.ro    CE POT FACE EU?

Adoptă un copac!

Cum s-a nascut ideea?

“Eu m-am implicat în proiectul acesta fiindcă am o afinitate pentru arbori, fiindcă iubesc pădurea, şi mă doare fizic de câte ori văd un copac tăiat, fie în oraş, fie în natură. În pădure am un sentiment de siguranţă şi pace pe care puţine alte locuri mi le dau. Pădurea e vie, şi e mai mult decât arborii sau animalele din ea, e un tot, care trăieşte, dar, din păcate, nu se poate apăra de atacurile oamenilor. Restul, adică stabilizarea solurilor, resursele de apă, controlul climatic sînt beneficii raţionale, cuantificabile, pe care ni le dă pădurea, dar, pentru mine, cel mai mult contează sentimentele de seninătate şi ocrotire pe care le simt în pădure.”(Mircea Ilie – Vice Preşedinte ViitorPlus)

 “ Când am aflat despre ideea proiectului m-am gândit: În loc să plantăm copaci, noi ne asigurăm în fiecare iarnă că dăm bani pentru a tăia şi a avea în casă un brad sau un molid!!! Şi atunci am realizat că pentru toate acţiunile noastre ar trebui să participăm la acţiuni care să ajute natura şi care să compenseze răul pe care ni-l facem zi de zi. Astfel, am decis că vreau să plantez cel puţin 1 copac pe an, şi participarea ca voluntar pentru strângerea fondurilor în această campanie e primul meu pas în acest sens.” (Mădălina Prună – fundraiser)

Festivalul Plai este cultură fără viză, mişcare fără constrângeri, sunet fără compromis, iar 2008 înseamnă cea de-a treia rundă a acestei aventuri.

Echipa Plai şi-a luat lumea în cap şi a adus-o pe toată la Timişoara, pentru că ne-a plăcut ce am văzut. De acum şi până la cea de-a treia ediţie a Festivalului Plai (12-14 septembrie, Muzeul Satului Bănăţean, Timişoara) vrem să vă arătăm „ţările Plai” din acest an. O să campăm virtual în fiecare dintre ţările care vor fi reprezentate la ediţia 2008, cam câte o lună în fiecare ţară, cât să ne tihnească. În decursul fiecărei luni o să vă arătăm culorile unei anumite ţări, pentru ca în septembrie, la Plai, să auzim şi ce glas are fiecare ţară, pentru că Festivalul Plai e muzică. artă. multiculturalitate. fără viză.

Prima halta a fost Portugalia.

Acum campăm într-una dintre cele mai paradoxale ţări care ne vin în minte. O ţară care te provoacă. O ţară care te întărâtă. O ţară care îţi întinde nervii şi îţi încălzeşte inima. A noastră. România.

www.plai.ro

Fiindca cele mai multe ferme de melci sunt concentrate in comuna Teliu, pe 10 mai a fost decreata Ziua Melcului. Cu aceasta ocazie la la caminul cultural din comuna Teliu incepand cu orele 10:00 va avea loc simpozionul pe tema agriculturii ecologice si asociative ca alternativa la agricultura de subzistenta.

Distractie placuta!
http://dordeduca.ro/evenimente/ziua_melcului/5669

 

www.faracianura.ro

Riscurile asociate mineritului cu cianuri implica o serie extinsa de probleme ce pot aparea in gestionarea transportului, depozitarii si folosirii acestei substante toxice.

Accidentul de la Baia Mare ramane unul dintre cele mai relevante exemple in acest sens asa cum demonstreaza si Raportul UNEP din martie 2000. Potrivit acestuia doua concluzii principale s-au impus:
• Bresa in digul lacului de decantare a fost cauzata de o combinatie de factori – deficiente de operare si de intretinere a bazinului cat si vremea rea.
• Urme de cianura au fost identificate in Delta Dunarii la patru saptamani de la accidentul de la Baia Mare, la 2000 de km de sursa deversarii.

In ianuarie 2000, mii de tone de peste au murit in raurile Tisa si Dunare din cauza unei scurgeri de cianuri de la mina Aurul detinuta de compania australiana Esmeralda. 99 000 m de ape reziduale cu cianuri s-au reversat din lacul de decantare al minei provocand cel mai mare dezastru ecologic din Europa din ultima decada. Biologii au estimat ca fiind necesari 5 ani pentru repopularea cu peste si intre 10-20 de ani pentru refacerea totala a florei si faunei. Bazinul Tisei era unul dintre cele mai curate rauri din Europa adapostind cel putin 20 de specii protejate de peste. Vulturi pescari, egrete, vidre si alte pasari si mamifere au murit muncand peste otravit.